La depunerea jurământului, șeful statului turc a anunțat oficial închiderea „parantezei” republicane deschise de Atatürk în 1923.
Erdogan, care va benefi cia de puteri discreționare, ambiționează să devină liderul lumii islamice sunnite, după modelul sultanilor. El a salutat asistența cu semnul Frăției Musulmane. Economia turcă se află în pragul colapsului.
Istoria Turciei începe „o eră nouă”, a declarat luni Recep Tayyip Erdogan în fața Parlamentului din Ankara, cu ocazia depunerii jurământului pentru un nou mandat de președinte.
Aflat la conducerea țării din 2003, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca președinte, Erdogan, acum de 64 de ani, a fost reales pe 24 iunie cu 52,5% din voturi ca șef al statului. Unul cu puteri discreționare, asemenea unui Sultan.
După depunerea jurământului, Erdogan și soția sa Emine au vizitat mausoleul lui Mustafa Kemal, zis Atatürk („Părintele turcilor”), fondatorul Turciei moderne și republicane. A urmat apoi o ceremonie demnă de încoronarea unui Sultan, organizată în imensul palat al lui Erdogan din Bestepe, la periferia Ankarei, la care au participat zece mii de invitați.
GEN SOLİMAN MAGNİFİCUL
Printre liderii străini prezenți la fastuoasa serbare desfășurată în grădina palatului s-au numărat președintele Iranului, Hassan Rouhani, președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, președintele Sudanului, Omar Al-Bashir, premierii ungar, Viktor Orban, rus, Dmitri Medvedev și fostul premier italian Silvio Berlusconi. Uniunea Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru imigranți, Dimitris Avramopoulos.
Erdogan, în costum închis la culoare, și Emine, într-un caftan alb cu negru și basma albă, și-au făcut o intrare spectaculoasă în grădină, în aplauzele asistenței, fiind flancați de două rânduri de lăncieri în costume de epocă otomane, ce păreau ieșiți direct dintr-un episod cu Soliman Magnificul.
„DEMOCRAȚİA ESTE CA UN TRAMVAİ. CÂND AJUNGİ, TE DAİ JOS”
Cel mai important punct al ceremoniei a fost, fără îndoială, discursul în care Erdogan a făcut aluzii cât se poate de transparente privind intenția sa de a renunța la sistemul politic republican. Astfel, el a promis că va „da țării o față nouă după nouăzeci și cinci de ani de Republică”.
Până în 2023, aceasta va deveni o „Turcie puternică”, „una dintre primele puteri ale lumii”. „Paranteza” Republicii, create în 1923 de Atatürk, a fost închisă definitiv: „Lăsăm definitiv în urmă sistemul care în trecut a costat mult țara, provocând haos politic și economic.”
Erdogan a promis și „democrație”, însă este greu de crezut că a folosit acest termen în accepțiunea sa occidentală, asociat cu pluralismul politic și cu controlul reciproc al instituțiilor statului. Cu câțiva ani în urmă, Erdogan spunea: „Democrația este ca un tramvai. Îl folosești să te ducă unde ai nevoie și după aia te dai jos.”
Numeroși observatori au subliniat că încă din 2002 curentul conservator-islamist visa să închidă „paranteza kemalismului” și să revină la imperialismul otoman. Nu întâmplător acest pas a fost făcut de cel poreclit „Sultanul”.
De pildă, într-o cores pondență de la Istanbul, Le Monde notează: „În ochii simpatizanților Partidului Dreptății și Dezvoltării (AKP), creat de Erdogan și alți câțiva tovarăși de idei în 2001, proiectul modernizator al lui Atatürk este uzat. Laicitatea, ancorarea țării aproape exclusiv de Occident, nu își mai au rostul. În concepția lor, din cauză că au privit prea mult către Vest, turcii s-au rupt de moștenirea otomană și de rădăcinilor lor islamice.”
SURSA: http://evz.ro/sultanul-erdogan-intoarce-turcia-in-era-otomana.html
