Muzeul Județean Buzău, la lansarea cărții Regina Maria, scrisă de istoricul Cristian Mosneanu.
Cartea „Regina Maria” face parte din „Colecția Centenarul Marii Uniri” – un proiect editorial special al editurii Librex în Anul Centenar.
La împlinirea unui secol de la Marea Unire din 1918, editura Librex își propune să publice lucrări în care să se analizeze semnificația istorică a evenimentului. Dorind să aducă propria contribuție la marcarea evenimentului – Centenarul Marii Uniri– editura Librex lansează proiectul editorial “Colecția Centenarul Marii Uniri”. Proiectul editorial constă în elaborarea și publicarea a 12 monografii cu personalitățile care au contribuit la confirmarea noastră ca stat român și la înfăptuirea Marii Uniri din 1918.
Fiecărui personalități îi este consacrat un volum, accentul fiind pus pe contribuția adusă la realizarea Marii Uniri, dar și pe contribuția adusă constituirii de stat unitar român. Prima carte din colecția este dedicată lui Mihai Viteazul primul domnitor român care a realizat unirea ţărilor române, iar ultima lucrare îi este dedicată Regelui Ferdinand, Întregitorul.
La eveniment au participat: Prof. Dr. Marius Constantinescu, autorul, Ionut Radu, Editor Nicolae Musat, Președinte ASCIOR.
„Nici o figură publică din România nu a fost mai patriotă decât această Regină de neam străin.” (The New York Times)
“În nebunia anilor ’20, regina Maria a fost, pentru scurtă vreme, cea mai populară femeie din ţară .“ (Smith, Gene, The American Heritage, Vol. 45, No. 6, October 1994)
„Iubirea mea pentru această ţară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi şi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Mă simt legată de ea prin lanţuri de oţel, legată prin inimă, prin creier şi prin sânge. Simt că fiecare din cei şase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lanţ pe care numai moartea şi dezastrul ȋl pot sfărâma” (REGINA MARIA)
Robert D. Kaplan afirma: “Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s-a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România, la sfârșitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de-al Doilea Război Balcanic și ale Primului Război Mondial, alături de soldații săi. Prin forța de nezdruncinat a voinței sale, această prințesă britanică s-a redefinit pe sine însăși ca româncă oferindu-le supușilor săi o mai bună înțelegere a ceea ce urma să fie România, decât oricare din viziunile fasciștilor sau comuniștilor autohtoni care au urmat după ea.”
