Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Sa) dorea ca în zilele sfinte de sărbatori oamenii să uite de neînţelegeri şi să fie mai uniţi. Sărbătorile de Bairam sunt zile în care musulmanii pot petrece cu voioşie în limitele perceptelor religioase islamice.

După 29 de zile de postire, începând de duminică dimineață după Rugăciunea Bayramului (Bayram Namazi), credincioșii musulmanii sărbătoresc trei zile de Bayram.

Profetul care credea în nevoia de destindere sufletească, de voioşie a oamenilor atât la nivelul comunităţii cât şi la nivel individual în conformitate cu legile islamice, observând la un an dupa ce a migrat la Medina că oamenii din acest oraş obişnuiau să aibă două zile pe an timp în care se bucurau şi dansau, i-a anunţat că Atotputernicul Allah le-a dăruit două sărbători mai preţioase din punct de vedere spiritual în locul celor anterioare, şi anume Sărbătoarea de Ramadan (celebrarea încheierii postului) şi Sărbătoarea Sacrificiului. În zilele noastre musulmanii se viziteaza reciproc, îşi urează sărbători fericite, se ospătează şi îşi petrec zilele manifestându-şi bucuria şi înveselindu-se în conformitate cu perceptele morale islamice.

Vestind cele două sărbători ca fiind ocazii de întrajutorare, solidaritate şi bucurie, profetul le-a permis oamenilor să se bucure din plin şi să petreacă de-a lungul acestor zile sfinte. Beneficiind de un aspect atât religios, cât şi social, cele două sărbători mijlocesc nu doar unitatea în gândire şi în simţire a credincioşilor musulmani, ci şi abilitatea oamenilor de a empatiza cu semenii lor aflaţi în suferinţă acordându-le ajutorul de care au nevoie. Profetul a dorit ca musulmanii să-şi împărtăşească sentimentele de bucurie şi de tristeţe nu doar de sărbători, astfel i-a îndemnat la solidaritate socială şi ajutorare reciprocă în orice zi a anului. Pentru a asigura solidaritatea socială, a poruncit ca fiecare membru al unei familii care dispune de o situaţie financiară favorabilă să ofere unui sărac o sumă de bani care să acopere masa acestuia.

CUM A ÎNCEPUT TRADIŢIA SERVIRII DESERTULUI DE BAIRAM?

Pe vremea profetului festivităţile de Bairam începeau cu rugăciunea specifică acestei zile binecuvântate care avea loc în aer liber, într-un spaţiu întins, pe o platformă neacoperită la ritual participând şi femeile. Prima rugăciune de Bairam a avut loc în al doilea an al Hijirei (migrarea profetuluiMahomed şi a adepţilor lui de la Meca la Medina), mai exact în a 10-a zi a lunii Zilhicce (ultima lună a calendarului islamic) cu ocazia Sărbătorii Sacrificiului. Dacă vremea nu era ploioasă, profetul obişnuia să-şi efectueze namaz-ul (cele cinci rugăciuni zilnice prescrise de Coran mohamedanilor) specific de sărbătoare în aer liber, într-un loc situat în afara oraşului, la mare distanţă de “mesgid” (lăcaş de cult mai modest). Înainte de a merge la rugăciunea de sărbătoare se îmbăia, după care îmbrăca cu straiele cele mai frumoase. De asemenea, obişnuia să aleagă drumuri diferite pentru a merge şi a se intoarce la/de la locul de rugăciune (musalla).

Înainte să plece la moschee la rugaciunea de sarbatoare, profetul mânca câteva curmale. Acest obicei este considerat a fi “sunnah” (respectarea şi urmarea tradiţiei Profetului). Astfel, s-a împământenit tradiţia de a oferi desert în zilele de sărbătoare. Totodată, după efectuarea a două “rekat-uri” (o serie de mişcări rituale, care formează o parte a namaz-ului) profetul obişnuia să ţină predici (khutba) stând în picioare. După care mergea în rândurile din spate unde de regulă se rugau femeile pentru a le da poveţe. Întotdeauna își începea predicile aducându-i mulţumiri Preamăritului Allah. De asemenea, în timpul predicilor de sărbătoare pomenea şi rostea numele lui Allah foarte des.

PROFETUL ÎŞI VIZITA APROPIAŢII ÎN ZILELE DE SĂRBĂTOARE

Profetul Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Sa) obişnuia să-şi viziteze prietenii atât în zilele de sărbătoare, cât şi în celelalte, ospătându-se cu mâncărurile şi băuturile oferite de aceştia. La rândul său, profetul îi poftea la el acasă pentru a îi cinsti şi omeni de Bairam. Conform profetului, nu este permis pentru un musulman să rupă relaţiile cu fratele lui mai mult de 3 zile, când se întâlnesc fiecare dintre ei îşi întoarce faţa de la celalalt, or cel mai bun dintre ei este acela care salută primul (care zice Salam aleikum). Mesagerul lui Allah spune că printre scopurile sărbătorii mai sunt şi vizitarea pesoanelor bolnave şi a mormintelor apropiaţilor pentru a conştientiza importanţa sănătăţii şi realitatea morţii. De asemenea, obiceiul de felicitare reciprocă în zilele de sărbătoare datează din vremea profetului .

Declarând zilele de sărbătoare adevărate prilejuri de pace, fericire,împăcare şi bucurie, profetul a dispus ca ele să fie celebrate cu bucurie de către mulţime.