Moleculele de clorofilă absorb lumina albastră și roșie și o reflectă pe cea verde

Culoarea verde este prezentă pretutindeni în jur, este culoarea naturii, a apelor ce înconjoară insulele paradisiace în care cei mai fericiți dintre noi își petrec vacanțele, este un simbol al unui mod de viață sănătos și în armonie cu mediul înconjurător, dar poate fi și o nuanță asociată bolii sau invidiei, precum și monștrilor grotești care populează filme și romanele grafice. CNN publică o serie de lucruri mai puțin cunoscute despre această culoare obținută din amestecul de albastru și galben, care este cel mai ușor vizibilă pentru ochiul uman. Verdele ne ajută să vedem mai bine

Ochiul uman identifică cu cea mai mare ușurință culoarea verde din cauza modului în care lumina ajunge la acest organ capabil să transforme undele luminoase în culori. Atunci când ne uităm la un brotac verde, culoarea pe care o vedem este lumina reflectată de suprafața pielii batracianului, care este percepută de aparatul vizual drept verde. Atunci când vedem culorile, celulele fotoreceptoare cu conuri ale ochilor (responsabile pentru vederea diurnă), procesează lungimile de undă ale luminii percepute și-i comunică creierului ce culori sunt observate.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Brigham și raporta riscul de mortalitate la prezența de spații verzi, păduri și parcuri din jurul sau în apropierea locuințelor a peste 100.000 de femei.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Brigham și raporta riscul de mortalitate la prezența de spații verzi, păduri și parcuri din jurul sau în apropierea locuințelor a peste 100.000 de femei.

Oamenii percep trei culori în mod primar (vedere tricomată) — albastru, verde și roșu. Retina umană poate detecta lumina între lungimile de undă de 400 și 700 nanometri — interval cunoscut drept spectrul vizibil. Fiecare culoare primară corespund unei lungimi de undă diferite, începând cu albastru, la pragul de jos (400 nanometri) și până la roșu, care corespunde pragului de sus la 700 de nanometri. La mijlocul acestui spectru se află culoarea verde, care corespunde unei lungimi de undă de aproximativ 555 nanometri. Această lungime de undă este cel mai bine receptată de ochiul uman — datorită poziției sale în centrul spectrului vizibil, atât culoarea albastră cât și cea roșie sunt percepute mai ușor și mai bine datorită undelor luminoase verzi.

Verdele ne ajută să înțelegem mediul în care trăim și să identificăm hrana

Verdele este culoarea predominantă pe „Planeta Albastră”. Înainte ca peisajul să fie modificat de marile aglomerări urbane, strămoșii noștri trăiau într-o lume aproape complet verde.

Atunci când ne uităm la un brotac verde, culoarea pe care o vedem este lumina reflectată de suprafața pielii batracianului, care este percepută de aparatul vizual drept verde.
Atunci când ne uităm la un brotac verde, culoarea pe care o vedem este lumina reflectată de suprafața pielii batracianului, care este percepută de aparatul vizual drept verde.

Pentru primii hominizi care căutau hrană, abilitatea de a face diferența dintre fructele colorate și frunzișul verde înconjurător a fost de o importanță maximă pentru supraviețuire. Evoluția vederii și perfecționarea abilităților de a detecta culori în detalii din ce în ce mai fine le-a oferit primilor hominizi un avantaj evolutiv față de alte mamifere care nu puteau discerne nuanțele de colorit la fel de bine.

Schimbările de colorit ale frunzișului, ale fructelor și legumelor indică dacă sunt coapte, dacă sunt alterate sau otrăvitoare. Și în prezent continuăm să ne folosim de acest instinct ancestral, fără să ne dăm seama, atunci când suntem la piață și alegem fructele și legumele pe care le cumpărăm. Spre exemplu bananele, galbene atunci când sunt coapte, sunt verzi la început din cauza prezenței clorofilei. La fel cum frunzele și ierburile sunt verzi din cauza clorofilei, la fel și fructele au culoarea verde înainte de a se coace. Localizată în celulele plantelor, clorofila îndeplinește rolul esențial în procesul de fotosinteză, proces prin care plantele transformă lumina solară în energie pe care o folosesc pentru a crește. Moleculele de clorofilă absorb lumina albastră și roșie și o reflectă pe cea verde. Cojile de banană sunt verzi până când clorofila din interiorul lor începe să se descompună, iar amidonul este transformat în zahăr. Astfel, cu cât coaja unei banane este mai galbenă, cu atât mai dulce este fructul.

Verdele ne ajută să fim mai sănătoși și mai calmi

Unii cercetători sunt de părere că percepția culorii verzi ne ajută și să ne calmăm. Lungimea de undă specifică acestei culori se află la mijlocul spectrului vizibil al luminii, fiind recepționată cu cel mai mic efort, condiții în care ne poate ajuta să ne relaxăm.

De asemenea, mediul natural, plin de verde, ne poate ajuta să trăim mai mult.

deși nu mai trăim în păduri ca în urmă cu mii de ani, felul în care percepem și interpretăm semnificația culorii verzi continuă să aibă un rol esențial în modul în care ne hrănim.
deși nu mai trăim în păduri ca în urmă cu mii de ani, felul în care percepem și interpretăm semnificația culorii verzi continuă să aibă un rol esențial în modul în care ne hrănim.

Un studiu de anul trecut ajungea la concluzia că traiul în mijlocul naturii sau în apropierea spațiilor verzi este legat de o creștere a speranței de viață și de o mai bună stare de sănătate psihică în rândul femeilor. Studiul a fost realizat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Brigham și raporta riscul de mortalitate la prezența de spații verzi, păduri și parcuri din jurul sau în apropierea locuințelor a peste 100.000 de femei. Studiul s-a desfășurat de-a lungul a 8 ani, iar concluziile sale indică faptul că participantele la cercetare care trăiesc în zonele cu cea mai multă verdeață au un risc de mortalitate cu 12% mai mic decât femeile care trăiesc în zonele cu cele mai puține spații verzi.

 Mediul natural, plin de verde, ne poate ajuta să trăim mai mult
Mediul natural, plin de verde, ne poate ajuta să trăim mai mult

Persoanele care trăiesc în zone cu multă verdeață au o sănătate psihică și fizică mai bună, dispunând de mai multe oportunități de a socializa în mijlocul naturii. „Am fost surprinși de cât de mari sunt beneficiile spațiilor verzi pentru sănătatea mentală”, a subliniat Peter James, co-autor al studiului și cercetător la Departamentul de Epidemiologie de la Harvard Chan School of Public Health.

Pentru persoanele participante la studiu care trăiau în zonele cu cea mai puțină verdeață, maladiile respiratorii reprezintă a doua cea mai răspândită cauză de mortalitate.

„Deja știam că vegetația poate ameliora efectele schimbărilor climatice, însă acest studiu susține că există și potențiale beneficii pentru sănătate”, a adăugat Peter James.