Ministerul Agriculturii vrea să înregistreze la Bruxelles alte 14 produse românești cu indicație geografică, pe lângă cele patru pentru care România a obținut deja recunoașterea europeană, a declarat, marți, ministrul de resort, Petre Daea, în deschiderea târgului organizat în Parcul Herăstrău din Capitală, cu ocazia zilei produselor alimentare românești. Unul dintre obiectivele programului de guvernare este de a intra pe piața europeană cu produse cu înregistrare geografică recunoscută sau cu denumire de origine recunoscută. Avem o listă de 14 produse pe care le pregătim. Sunt cârnații de Pleșcoi în continuare și multe alte produse”, a spus el.

Până acum, România a obținut recunoașterea a patru produse: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat din Țara Bârsei și telemeaua de Ibănești.

„Îi protejăm pe producători prin a le gira acest drept de a-și păstra produsul respectiv și care nu poate fi preluat de alt producător. Marca respectivă se respectă, brandul respectiv, el nu poate fi multiplicat și nu poate fi luat de o altă persoană și apoi să intre într-o concurență neloială”, a mai spus Daea.

unnamed-2

Potrivit acestuia, inspectorii din Ministerul Agriculturii verifică periodic în zonele de desfacere ca identitatea produselor să se respecte.

„Au fost luate măsuri, sunt foarte multe produse care au fost retrase, li s-a retras autorizația, dreptul de a produce atunci când rețeta a fost falsificată. Se întâmplă și aceste lucruri, când oamenii vor să câștige rapid și să înșele, dar dacă o fac o dată, a doua oară nu mai apucă”, a adăugat ministrul.

Totodată, întrebat de jurnaliști cum este mai bine pentru țărani, în opinia sa, să mănânce produsele din gospodărie sau să le vândă, Daea a răspuns: „Fiecare să mănânce ce dorește, unde dorește, ce-i place și cât poate”.

„Eu cred că produsele românești nu merită doar o zi, ci 365 de zile, din respect pentru fermieri, pentru cei care ne pun pe masă bucate foarte bune, gustoase și la un preț accesibil” (Petre Daea)

El a vizitat apoi, timp de aproape două ore, toate cele 120 de standuri ale târgului — cu produse alimentare, băuturi, cosmetice, confecții și produse artizanale — și a stat de vorbă cu fiecare producător în parte.

O pensionară i-a atras atenția, la începutul turului, că produsele sunt foarte scumpe, iar Daea a invitat-o să îl însoțească la standuri să-i arate ce prețuri i se par exagerate.

„Spre exemplu, aceste găluște cu prune costă 65 de lei kilogramul, însă eu, dacă le-aș face acasă, am făcut un calcul și mi-a reieșit că aș fi cheltuit doar 5 lei pentru un kilogram. Deci sunt de 10 ori mai scumpe la târg și cred că este un preț exagerat”, i-a spus pensionara.

La rândul său, producătoarea de la standul respectiv a răspuns că este vorba de ingrediente naturale, de cea mai bună calitate, iar totul este făcut manual de către ea. „Eu îmi prețuiesc munca, mâinile și timpul. Și clienții le apreciază, am foarte mulți clienți”, a spus producătoarea.

targ2-620x413

Rugat să medieze conflictul, Daea a răspuns că trebuie să există un echilibru între munca producătorului și puterea de cumpărare a clientului. „Până la urmă, prețul este cel pe care clientul este dispus să-l plătească”, a arătat ministrul.

La un stand de legume, Daea le-a îndemnat pe cele două producătoare de acolo să acceseze și anul viitor programul de tomate. „Continuați și la anul, pentru că acesta este un program care va dura. Ne grăbim să le aducem cât mai devreme pe piață, până în luna mai”, le-a spus ministrul.

„S-au redus importurile de roșii. După mine, Institutul Național de Statistică spune că, la produsul de tomate, scăderea este de 6,6%”, a mai arătat ministrul.

Totodată, întrebat de jurnaliști când vom vedea 51% produse românești pe rafturile magazinelor, Daea a răspuns: „Mai aveți puțină răbdare, că suntem în discuții la Uniunea Europeană cu această lege. Sunt proceduri pe care le urmăm”