D-le secretar general, aţi vizitat de curând centrul de excelenţă în combaterea ameninţărilor hibride din Finlanda. Cum tratează alianţa aceste ameninţări, cum ar fi mişcările separatiste din Europa, de exemplu din? Consideră Alianţa aceste mişcări drept o potenţială ameniţare?

Situaţia din Catalonia este una internă, de natură constituţională, aşa că nu voi comenta pe această temă, dar la ameniţarile hibride, care sunt diferite, NATO se adaptează şi răspunde. Am constatat o combinaţie în aceste ameniţări o combinaţie între mişcări civile sau militare de agresiune, operaţiuni acoperite care folosesc propaganda,  sau uneori soldaţi care nu poartă uniformă, ca în cazul Crimeei. Prin urmare, ameninţările hibride  glisează de la tweet-uri, până la tancuri, o mare diversitate de provocări. NATO răspunde prin întărirea forţelor în zona de est a Alianţei, dar şi prin întărirea apărării pe zona cyber, prin urmare răspundem în mai multe feluri.

D-le Secretar general, veţi vizita România, cu ocazia Adunării Parlamentare NATO,  veţi vizita, de asemenea, brigada multinaţională sud-est, de la Craiova, condusă de România.  Din această perspectivă, aş dori să vă întreb cum percepeti rolul pe care România îl joacă în Alianţă, una dintre ţările care deja îşi respectă angajamentul de a aloca două procente din PIB bugetului apărării.

România este un aliat cheie al NATO  din mai multe motive,  România contribuie la siguranţa Alianţei, la apărarea colectivă, în moduri diverse. Prin investirea a doua procente din PIB în aparare, nu numai anul acesta, dar şi în următorul deceniu,  fiind, de asemenea, gazda sistemului nostru de apărare antibalistică, dar, de asemenea, şi prin faptul că, este gazda brigadei multinaţionale din sud-est, să nu uităm de contribuţia României cu trupe în Afganistan şi Kosovo. Am vizitat recent Afganistanul şi m-am întâlnit cu soldaţii români în Kandahar şi este extrem de impresionant să vezi dedicarea şi profesionalismul militarilor români şi le mulţumesc foarte mult pentru contribuţie.

Revenind la România,  ţara noastră este una dintre ţările expuse la provocările de pe graniţa de est a Alianţei. Evident că multe lucruri s-au îmbunătăţit   cu acţiunile Alianţei de descurajare a ameninţărilor, există acum brigada multinaţională de la Craiova, dar există în continuare preocupări legate de situaţia din Marea Neagră. Care sunt evoluţiile în această zonă, atât din punct de vedere maritim, cât şi aerian?

Am observat o prezenţă crescută a armatei ruse la Marea Neagră, mai ales în Crimeea, unde au fost instalate mai multe instalaţii militare. NATO a răspuns cu măsură în mod defensiv, pentru că nu dorim să creştem tensiunea, nu dorim un nou război rece, dar trebuie să răspundem şi sa ne asigurăm că avem acţiuni de descurajare ferme, care să apere orice aliat împotriva oricăror ameninţări. Prin urmare, am crescut prezenţa noastră aeriană,  avem mai multe misiuni de poliţie aeriană, avem avioane din Canada şi alţi aliaţi, care patrulează zona. De asemenea, avem şi o prezenţă marină mai importanta în zonă,  mai multe exerciţii, mai multe nave, şi, de asemena, avem brigada multinaţională care este o brigadă cheie pentru antrenamente pentru realizarea interoperabilitaţii, posibilitatea ca mai multe forţe ale NATO să colaboreze pentru acelaşi scop.http://stiri.tvr.ro/interviu-cu-secretarul-general-nato–jens-stoltenberg–alia–ii-urmaresc-cu-aten–ie-mi–carile-rusiei-la-marea-neagra_823184.html#view