Ecoul lecturilor aprofundate din antici, presocratici sau alţi filozofi se regăseşte din plin în cartea de aforisme publicată de un autor cu multiple preocupări. Economist cunoscut, (absolvent al facultăţii de Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice Bucureşti), actualmente profesor universitar de economie teoretică şi de epistemiologie economică, cercetător ştiinţific la centrul de Cercetări Financiare şi Monetare Victor Slăvescu al Academiei Române, Emil Dinga este conducător de doctorat şi de programe post doctorale în domeniul economic.

thumbnail_slide1Pasiunea pentru aforisme îl plasează însă şi într-un alt „grup restrâns” căci amatorii de aforisme sunt îndeobşte intelectuali cu viziuni umaniste largi, care pot să provină însă din toate domeniile.

Dacă Emil Dinga a avut această vocaţie pentru epistemologie, logică şi semiotică economică, ne este limpede faptul că universitarul îşi caută moduri de exprimare cât mai diverse, şi poate aflate la frontiera domeniilor.

Nu aş ignora de fel cochetăria cu literatura, îndărătul aforismelor se ascunde şi o capacitate de lectură, analiză şi reformulare care ne dezvăluie un autor adept al cititului,un îndrăgostit de biblioteci adevărate, pasionat de marea literatură.

Declaraţiile autorului sunt ele însele foarte ambiţioase şi înţelept disimulate sub aparenţa unei „umilinţe” bine disimulate: Prin acest voum de aforisme încerc, ca pe un pandant necesar la preocupările mele dominante pentru explicaţie, să mă apropii ,sfios şi umil, de fiziologia înţelegerii „ scrie autorul însuşi pe manşeta volumului publicat de Scrisul Românesc, Fundaţia Editura.

Aforismele autorului au o frumuseţe evidentă. „Speranţa trebuie să fie iraţională, altfel e o simplă planificare „ (ce profund!) sau „Când mergi pas cu pas, nu te uita doar la următorul pas.” (ce înţelept!);sau „Nu noaptea e sfetnicul bun, ci răbdarea pe care ea o prilejuieşte”, sau „Copacul stă toată viaţa în acelaşi loc dar cunoaşte vânturile din întreaga lume „(ce poetic!) sau „La o oră de citit, acordă-ţi două de reflecţie „( ce util !) sau „ Eşuarea mariajului se numeşte menaj „ ( ce crud !) sau „ Condiţia ca dragostea să existe este ca ea să nu se împlinească” (Ce…!)

Aş putea să continui dar asta ar însemna să transcriu aici toată cartea lui Emil Dinga care curpinde 1000 (o mie) de aforisme. Nu e puţin lucru.

Ele concentrează experienţa, înţelepciunea capacitatea de reflecţie, de sinteză sau de îmbunătăţire a unui intelectual plurivalent, care, iată, vine din domeniul economiei să arunce un pumn de diamante spre lumea literaturii şi a înţelepciunii umaniste.

Cleopatra Lorinţiu