Aceste scrisori marchează primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană (CE) o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE.

Comisia Europeană  declanşează  procedura de infringement (încălcarea prevederilor tratatelor Uniunii Europene) împotriva a trei state membre central și est-europene – Polonia, Ungaria și Republica Cehă – care nu au respectat deciziile Uniunii Europene privind redistribuirea solicitanților de azil între țările membre, au declarat surse europene pentru Reuters.

Executivul comunitar  trimite scrisori de notificare oficială autorităților de la Varșovia și Budapesta, după cum au declarat trei diplomați și oficiali UE. Alți doi diplomați au precizat că pe lista destinatarilor se află și Praga.

 

Aceste scrisori marchează primul pas al procedurii de infringement pe care Comisia Europeană (CE) o poate lansa în cazul în care un stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu tratatele și deciziile UE.

Jean-Claude Juncker. Der Spiegel,: ''cei care nu participă trebuie să își asume faptul că vor face obiectul unor proceduri de infringement''.
Jean-Claude Juncker. Der Spiegel,: ”cei care nu participă trebuie să își asume faptul că vor face obiectul unor proceduri de infringement”.

S-a făcut  la un interviu pe care președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, l-a acordat recent publicației germane Der Spiegel, în care afirma că ”cei care nu participă trebuie să își asume faptul că vor face obiectul unor proceduri de infringement”.

”Decizia (de declanșare a procedurii de infringement) nu a fost deocamdată luată, dar voi spune un lucru: eu sunt pentru — nu pentru a face o amenințare, ci pentru a spune clar că deciziile care au fost luate reprezintă o legislație aplicabilă. Aici este vorba despre solidaritatea europeană, care nu poate fi o stradă cu sens unic”, a mai spus Juncker în interviul respectiv.

Comisia Europeană va lansa proceduri de infringement contra Poloniei, Ungariei și Cehiei

 

Planul de relocare a migranților 160.000 de refugiați a fost adoptat în septembrie 2015 în pofida faptului că Ungaria, Cehia, Slovacia și România au votat împotriva sa. Deși în general s-a opus acestui mecanism, Polonia a votat în cele din urmă, alături de majoritatea țărilor membre, în favoarea lui. Statele membre ale UE s-au angajat ulterior să preia alți 22.000 de refugiați din state vecine Siriei, respectiv Turcia, Iordania și Liban.

 ''Un proces decizional consensual ar fi mult mai dezirabil într-o astfel de chestiune sensibilă'', a subliniat și ministrul de interne polonez Mariusz Blaszczak.
”Un proces decizional consensual ar fi mult mai dezirabil într-o astfel de chestiune sensibilă”, a subliniat și ministrul de interne polonez Mariusz Blaszczak.

Cu Turcia a fost încheiat în martie 2016 un acord prin care autoritățile de la Ankara s-au angajat să primească înapoi migranții ce debarcă în Grecia, care trec prin Turcia venind mai ales din Orientul Mijlociu, statele blocului comunitar acceptând în schimb să preia un număr echivalent de refugiați sirieni direct de pe teritoriul turc, în limita unui plafon de 72.000.

Pe de altă parte, miniștrii de interne din țările membre ale Grupului de la Vișegrad (V4, format din Polonia, Slovacia, Ungaria și Republica Cehă), reuniți luni la Varșovia, au solicitat Uniunii Europene ca deciziile privind redistribuirea migranților să fie adoptate cu unanimitate de către Consiliul European (șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre) și nu la nivel ministerial, potrivit MTI.

ministrul de interne ungar Sandor Pinter a afirmat că ''vocea țărilor din Grupul de la Vișegrad se face tot mai mult auzită în interiorul UE, în contexul în care blocul comunitar este mai pregătit să se adapteze la realitate decât înainte''.
ministrul de interne ungar Sandor Pinter a afirmat că ”vocea țărilor din Grupul de la Vișegrad se face tot mai mult auzită în interiorul UE, în contexul în care blocul comunitar este mai pregătit să se adapteze la realitate decât înainte”.

La finalul reuniunii din capitala poloneză, ministrul de interne ungar Sandor Pinter a afirmat că ”vocea țărilor din Grupul de la Vișegrad se face tot mai mult auzită în interiorul UE, în contexul în care blocul comunitar este mai pregătit să se adapteze la realitate decât înainte”.Ungaria va prelua președinția prin rotație a V4 în luna iulie, iar guvernul va adera la principiile noastre comune în perioada în care va deține președinția acestui grup, a spus Pinter.

În Consiliul European deciziile se iau prin consens, spre deosebire de Consiliul UE (format din miniștrii din statele membre, care se reunesc în funcție de domeniul de activitate), unde de cele mai multe ori deciziile se iau cu majoritate calificată.

”Un proces decizional consensual ar fi mult mai dezirabil într-o astfel de chestiune sensibilă”, a subliniat și ministrul de interne polonez Mariusz Blaszczak.