Acest eveniment este organizat de Fordaq România-Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Tema principală de dezbatere este 'Criza lemnului de foc. Criza de resursă în industria lemnului'.

Proprietari și administratori de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor și-au dat întâlnire pe 6 decembrie 2017, la București cu scopul de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales pentru a găsi soluții care să salveze o întreagă industrie, aflată în pragul falimentului.

Raportul Eustatfor, organizația ce reunește admnistratorii pădurilor statului din Europa, arata ca fiecare metru cub de lemn folosit pentru a substitui materiale de construcție obținute din surse neregenerabile, contribuie la reducea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă cu 1,9 tone.

Acest eveniment este organizat de Fordaq România-Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Tema principală de dezbatere este ‘Criza lemnului de foc. Criza de resursă în industria lemnului’.

Vorbim practic despre al doilea an consecutiv în care, pe fondul unui blocaj legislativ, lipsa resursei lemnoase generează o creștere a prețului pentru lemnul de foc, necesar populației în sezonul rece, iar industria de mobilă din România a intrat într-un declin accentuat. Sectorul forestier este afectat de o gravă criza de resursă lemnoasă, astfel încat lemnul de foc a ajuns la prețuri prohibitive pentru populația din mediul rural (aprox. 500-600 lei/ mc).

În cadrul Forumului va fi lansată și o ediție actualizată a „Raportului privind starea pădurilor și industriei lemnului”—raport elaborat și asumat de către Fordaq România.

Conform Fordaq, importurile  de buștean de rășinoase—care au contrabalansat criza de resursă în anul 2016—s-au redus foarte mult în 2017 comparativ cu 2016, ca urmare a intrării în vigoare a interdicției complete de export bustean din Ucraina. Concomitent, și  importurile din Bielorusia au scăzut foarte mult , afectate de contingentarea exporturilor și licitațiile centralizate ale contigentelor, întârziate în 2017. Importurile de bustean de pin — calitate gater—practic au dispărut.

Măsurile luate de autorități sunt evaluate ca fiind contraproductive. ‘Modificarea Codului Silvic din iunie 2017 , modificarea regulamentului de vânzare a masei lemnoase nu rezolvă problema crizei de resursă. Criza de pe piața lemnului se amplifică, cu efecte sociale și economice grave’ — spune Cătălin Tobescu, reprezentantul Fordaq România.

Conform raportului Price Waters Coopers, contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% și 1,5%). Din acest punct de vedere, România se situa la nivelul anului 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.

Potrivit unui raportul al Consiliului Concurenței privind piața primară a lemnului, indicele mediu de recoltare anual este de 5,86 mc/ha în Cehia, de 5,00 mc/ha în Germania, de 3,13 mc/ha în Franta, de 3,47 mc/an în Polonia si de 2,15 mc/ha în România. Creșterea naturală a pădurilor din România este in fiecare an de circa 5,4 m3/ha (conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică) sau de circa 7.8 m3/ha (în conformitate cu datele actualizate din Inventarul Forestier Național). Potrivit aceluiași raport, Romania înregistrează o descreștere accelerata a suprafețelor destinate producției de lemn, datorită lipsei de accesibilitate a pădurilor și a extinderii ariilor protejate.

Pentru prima dată din 2009-2010, exporturile industriei mobilei din România au intrat pe o pantă descendentă în 2017, afectate fiind de lipsa resursei, de prețurile mai mari ale resursei față de prețurile existente în Europa și de criza forței de muncă. Exporturile acestei industrii au scăzut pe toate cele 3 destinații majore din piața europeană: Germania (-3%), Italia (-10%), Franta (-3%)

Conform raportului Price Waters Coopers, contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% și 1,5%). Din acest punct de vedere, România se situa la nivelul anului 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.Plecând de la toate aceste rapoarte, specialiștii din domeniu și reprezentanții autorităților vor încerca să dea răspunsuri la întrebările esențiale pentru sectorul forestier:

În ceea ce privește criza lemnului de foc, cele 3 milioane mc rezervate de către Romsilva pentru exploatarea în prestație / regie vor ajunge doar parțial în piață pentru a diminua criza lemnului de foc pentru populație, iar blocajele se amplifică.

— Care este starea pădurilor și a tăierilor ilegale?

— Cum ar trebui gospodărite pădurile din punct de vedere al mediului în contextul schimbărilor climatice?

— Lemnul o resursă regenerabilă. Este industria lemnului sustenabilă?

— Cum punem România directia politicilor europene privind utilizarea biomasei pentru producerea de energii din surse regenerabile?

— Ce ar trebui să facem pentru o mobilizare sustenabilă a resurselor foestiere? Finanțarea domeniului forestier prin PNDR este o soluție în acest sens?

— Care este starea sectorului forestier și a industriei de prelucrare a lemnului, inclusiv industria mobilei?