În faţa persecuţiilor, populaţia Rohingya îşi părăseşte în masă,ţara; numărul musulmanilor rohingya care au fugit în Bangladesh în ultimele săptămâni a ajuns la 270.000. Iar mii dintre ei sunt în continuare pe fugă, pe drumuri sau uneori refugiați pe coline departe de frontieră, fără apă sau hrană.

Rebelii rohingya, care au atacat la finalul lunii august mai multe posturi de poliție din statul Rakhine, în Myanmar, declanșând o ripostă a armatei, au declarat o încetare unilaterală a focului de o lună, transmite AFP.

Peste 270 000 de persecutaţi Rohingya au fugit către Bangladesh, căutând scăpare.

„Arakan Rohingya Salvation Army (ARSA) declară oprirea temporară a operațiunilor sale militare ofensive”, a arătat gruparea rebelă într-un comunicat pe Twitter.

Foto 1 roh

ARSA, care afirmă că dorește apărarea drepturilor încălcate ale acestei minorități musulmane, adaugă că vrea astfel să favorizeze sosirea ajutorului umanitar.

Myanmarul va crea în nord-vestul țării tabere pentru a primi musulmani rohingya strămutați din cauza tulburărilor, au anunțat sâmbătă media oficiale, o premieră de la începutul crizei în urmă cu 15 zile, http://www.lemonde.fr/asie-pacifique/article/2017/09/05/plus-de-123-000-rohingya-refugies-au-bangladesh-pour-fuir-les-violences-en-birmanie_5181122_3216.html

http://www.lemonde.fr/asie-pacifique/video/2017/09/05/plus-de-126-000-refugies-rohingya-ont-fui-la-birmanie_5181425_3216.html

Interogaţii internaţionale despre atitudinea doamnei Aung San Suu Kyi

ONU a tras semnalul de alarmă și i-a cerut liderului Myanmarului, Aung San Suu Kyi, „să se mobilizeze”: numărul musulmanilor rohingya care au fugit în Bangladesh în ultimele săptămâni a ajuns la 270.000. Iar mii dintre ei sunt în continuare pe fugă, pe drumuri sau uneori refugiați pe coline departe de frontieră, fără apă sau hrană.

”Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor,” a declarat fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu.

Guvernul a promis crearea a trei tabere în nordul, sudul și centrul districtului Maungdaw — epicentrul violențelor de două săptămâni.

„Persoanele strămutate care sunt în prezent împrăștiate vor putea primi un ajutor umanitar și îngrijiri medicale”, oferite de Crucea Roșie locală, a transmis sâmbătă cotidianul Global New Light of Myanmar.

Civilii rohingya fug de violențele din regiunea lor după ce armata a lansat o amplă operațiune în urma unor atacuri la sfârșitul lunii august asupra unor posturi de poliție de către rebelii din ARSA.

Bangladeshul a cerut Myanmarului să oprească acest exod. Circa 27.000 de budiști și hinduși și-au părăsit de asemenea satele. Ei au găsit în mare parte refugiu în mănăstirile și școlile de la sud de această regiune.

Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor, a declarat vineri pentru agenția de presă dpa fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu.

„Sunt foarte dezamăgit de atitudinea ei față de minoritatea Rohingya”, a mărturisit Geir Lundestad, care a plecat din postul său din comitetul Nobel în 2014, după 25 de ani, și nu mai are legături oficiale cu acesta.

Potrivit acestuia, Aung San Suu Kyi vede problema Rohingya „pur și simplu ca pe o chestiune de terorism și nu a făcut niciun efort de a găsi o soluție politică la această problemă foarte dificilă”.

Circa 270.000 de membri ai minorității musulmane Rohingya s-au refugiat începând din august în statul vecin Bangladesh de teama violențelor din Myanmar, țară al cărei lider este de facto Aung San Suu Kyi, deși armata continuă să se bucure de o mare influență.

Geir Lundestad a precizat că, potrivit statutului Fundației Nobel, lui Aung San Suu Kyi nu-i poate fi retras premiul primit în 1991 pentru „lupta sa nonviolentă pentru democrație și drepturile omului” în Myanmar, stat la acea vreme condus de o juntă militară.

„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil”, a spus Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaților.

Susţinută enorm de societatea occidentală, Aung San Suu Kyi a fost promovată şi mediatizată intens de-a lungul timpului, considerată ca fiind o figura charismatică. Cu atât mai mult atitudinea ei actuală declanşează o adevărată furie a intelectualilor, presei, tutuor celor care au susţinut-o vreme de zeci de ani.