În urma măsurilor luate de guvernul turc, încă o mamă ajunge după gratii împreună cu bebelușul ei, acuzată de  legăturile pe care le-ar fi avut aceasta cu mişcarea Gülen

Guvernul turc, care a încarcerat până acum 668 de copii, a închis vineri o altă mamă, împreună cu fiica sa în vârstă de un an, pentru presupusele sale legături cu mișcarea Gülen. Profesoara Emine Toraman a fost trimisă la închisoarea de la Yalova împreună cu copilul ei, Saliha, în timp ce ce o altă fiică a sa (Nesibe, care are 6 ani), a fost lăsată la bunica ei.

Potrivit unui raport al portalului de știri online Aktif Haber, Emine Toraman, care mai fusese arestată în urmă 10 luni cu tot cu fetiţa ei (care avea pe atunci două luni), fiind ulterior eliberată condiţionat ca urmare a deciziei procurorului de caz, a fost arestată iarăşi vinerea aceasta, adusă la un tribunal local din provincia Yalova și trimisă înapoi la închisoare împreună cu copilul ei de un an.

Emine Toraman, al cărei soț era deja de 14 luni de închisoare pentru presupusele sale legături cu mișcarea Gülen, a trebuit să călătorească din provincia Kocaeli până în provincia Bursa, de două ori într-o singură lună, pentru a-și putea vizita soțul împreună cu cei doi copii ai săi.

Școala privată pentru care Emine Toraman a lucrat ca profesoară, a fost de asemenea închisă prin decret guvernamental, în urma instaurării  stării  de urgență de după puci. În noiembrie 2016 a fost lansată o investigație împotriva femeii,  în legătură cu utilizarea aplicației de mesagerie mobilă Bylock, pe care, de fapt, nu o folosise niciodată.

Guvernul turc a aruncat cel puțin 668 de copii în spatele gratiilor împreună cu părinții lor, în cadrul campaniei monstruoase de vânătoare a celor bănuiţi a fi membri ai mișcării Gülen.

Resursele din penitenciare puse la dispoziţia femeilor însărcinate și a femeilor care au copii sunt sever limitate – o încălcare flagrantă a legilor existente. Multe închisori se străduiesc să satisfacă nevoile copiilor. În câteva dintre acestea, 20 de prizonieri de sex feminin trebuie să rămână într-o secție a închisorii menită să adăpostească  8 persoane. Unele femei sunt nevoite să stea pe jos cu copiii pe o pătură așezată pe podeaua cimentată.

Potrivit mărturiilor celor care au fost eliberaţi din închisoare, paturile pentru copii sunt foarte puţine; drept urmare, mama și copilul trebuie să stea culcaţi în acelaşi pat. În plus, trebuie să-și lase bebelușii în grija camaradelor lor de celulă pentru a putea merge la baie.

Mai mult decât atât, nu există alimente suplimentare, cum ar fi iaurtul, ouăle sau supă, pentru a-i hrăni pe copii. Nu există zone în care copiii să încerce să facă primii paşi ori măcar să se joace. Lucruri esenţiale cum ar fi scutecele, șervețele umede întârzie cu săptămânile şi se găsesc în cantităţi extrem de limitate. Copiii care sunt bolnavi, care suferă cu  febră, trebuie uneori să aștepte o zi întreagă pentru a merge la spital. Nici alte obiecte necesare – cum ar fi premergătoarele, nu sunt furnizate.

Nu se alocă timp suplimentar pe care să-l petreci cu copiii atunci când au loc vizitele la închisoare.