Stefan Luchian. actuala expoziţie este un omagiu adus genialului pictor român

Cea mai mare expoziție din ultimii 50 de ani dedicată pictorului Ștefan Luchian, precum și o expoziție curatoriată de belgianul Wim Waelput fac parte din a patra ediție a Art Safari București.

Evenimentul și-a propus să reintroducă și în acest an în circuitul urban un spațiu uitat, de astă dată fiind vorba despre Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45). Construit după planurile arhitectului interbelic G. M. Cantacuzino, spațiul a fost igienizat și reabilitat. Ioana Ciocan, director general Art Safari, a precizat că, la recomandarea arhitecților implicați în reabilitare, anumite zone au fost păstrate exact așa cum erau, constituind astfel ‘memoria locului’.

Ioana Ciocan, director general Art Safari, a precizat că, la recomandarea arhitecților implicați în reabilitare, anumite zone au fost păstrate exact așa cum erau, constituind astfel ‘memoria locului’. Foto 3:Adina Rențea, director Pavilion Muzeal Art Safari, cea care a îngrijit expoziția Luchian, a atras atenția asupra faptului că în 2016, când s-au împlinit 100 de ani de la moartea artistului, nu a existat în România o mare expoziție dedicată acestuia

„La etajul cinci veți găsi o zonă lăsată intactă, o memorie a sediului fostei Securități, care a activat aici. O zonă conține o cameră obscură, un fenomen extrem de interesant pe care am hotărât să îl lăsăm exact cum se află, iar alta — o cameră de tortură. (…) Camerele de ascultare au fost transformate în spații pentru Luchian, întrucât am păstrat pereții antifonici, din stejar. Etajul trei este dedicat pavilionului Galeriilor de artă, unde lucrările se pot achiziționa — este singura zonă din Art Safari unde lucrările se pot achiziționa—și la etajul patru este expoziția noastră centrală „Notes on a Landscape”, curatoriată de Wim Waelput, pe care l-am adus din Belgia. La etajul cinci este „The Space”, dedicat tinerilor sub 25 de ani, spațiu pe care Art Safari îl pune la dispoziția artiștilor care nu sunt reprezentați de o galerie și care sunt la început de carieră”, a precizat Ioana Ciocan, în cadrul unei conferințe de presă.

Adina Rențea, director Pavilion Muzeal Art Safari, cea care a îngrijit expoziția Luchian, a atras atenția asupra faptului că în 2016, când s-au împlinit 100 de ani de la moartea artistului, nu a existat în România o mare

expoziție dedicată acestuia. Ea a evidențiat că au fost împrumutate lucrări de la 20 de muzee din țară, dar și din peste 20 de colecții private, fiind vorba de peste 100 de lucrări semnate de Ștefan Luchian.

„Expoziția însumează peste 130 de lucrări, acoperă tot universul tematic al operei lui Ștefan Luchian și prezintă câteva dintre cele mai importante repere artistice ale anului 1896 și ale artiștilor Vermont, Artachino — toți cei care au expus în acel Salon al independenților, în anul 1896”.

În ce privește expoziția centrală „Notes on a Landscape”, Ioana Ciocan a subliniat că Wim Wealput a avut libertate totală în a alege lucrările, dovedindu-se ulterior că a reperat exact artiștii care sunt foarte apreciați și de către români: Geta Brădescu, Mircea Cantor, Ioana Nemeș, Ionică Grigorescu, Rosenthal, Tonitza, Aman.

„Ce a făcut Wim Wealput a fost să așeze arta de patrimoniu, arta de tezaur, arta noastră veche, pe care cu toții o iubim, alături de arta tânără și foarte tânără”, a spus ea.

„Nu este ușor pentru un curator din străinătate, căruia nu îi e familiar contextul local, să facă acest lucru. Și am vrut să îl fac în deplin respect față de istoria țării. Dar am vrut de asemenea ca această expoziție să creeze o nouă poveste, despre ceea ce am înțeles și consider eu că este interesat și important”, a precizat Wealput.

Abordând o perspectivă transistorică asupra peisajului artistic din România, „Notes on a Landscape” cuprinde cinci capitole: „Identitatea fluidului”, „Artiștii ca martori”, „Artistul hibrid”, „Preaiubitul meu București”, „Decolonizarea sinelui”.

Art Safari se desfășoară în perioada 19 mai—18 iunie și poate fi vizitat zilnic, între orele 12.00-21.00, cu excepția zilelor de sâmbătă, când programul este cuprins între orele 12.00-24.00. Evenimentul are loc sub

patronajul Primăriei Municipiului București, CNR UNESCO și Federației Europene a Cluburilor UNESCO, Centrelor și Asociațiilor.