Kemal Kilicdaroglu, liderul principalei formațiuni politice turce de opoziție (CHP, Partidul Republican al Poporului), a lansat marți un apel către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu votul din aprilie prin care președintele Recep Tayyip Erdogan obține puteri sporite, în timp ce își continuă marșul de 425 de kilometri către Istanbul, intitulat ”Marșul Justiției”, o formă de protest neconvențională și fără precedent în Turcia, relatează Reuters și Xinhua.

Înainte de a intra în cea de-a 20-a zi a marșului său, Kilicdaroglu a semnat un apel către CEDO împotriva deciziei comisiei electorale a Turciei (YSK) de a accepta buletine neștampilate la referendumul din 16 aprilie. ”Decizia YSK a făcut referendumul ilegitim. Ne adresăm Curții Europene a Drepturilor Omului”, a declarat Kilicdaroglu reporterilor în orașul Izmit, situat la circa 100 km est de Istanbul.

justite

Kilicdaroglu (68 de ani) a pornit din capitala țării, Ankara, către Istanbul pe 15 iunie, după ce vicepreședintele CHP, Enis Berberoglu, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru spionaj, devenind primul deputat din partea partidului care este închis în cadrul represiunii guvernamentale ce a urmat a tentativei de puci din iulie 2016.

Berberoglu, un jurnalist foarte respectat înainte de a fi ales în parlament, notează Xinhua, a fost condamnat pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat făcând să apară în cotidianul Cumhuriyet imagini cu camioane ale serviciilor secrete turce în drum spre Siria în ianuarie 2014.

La referendumul din aprilie, care a avut loc în condiții de stare de urgență în Turcia, au fost aprobate cu 51,4 % din voturi modificările constituționale ce îi conferă lui Erdogan o largă autoritate prezidențială.

Partidele de opoziție au afirmat că scrutinul a fost profund viciat, în timp ce observatorii europeni la alegeri au indicat faptul că decizia comisiei YSK de a permite buletine neștampilate la numărătoare a înlăturat principala măsură de siguranță împotriva fraudării votului.

Potrivit Xinhua, pe măsură ce marșul se apropie de destinația sa finală, Istanbul, tensiunile politice din Turcia cresc.

Erdogan, exprimându-se în cadrul unui miting al partidului său, AKP (de guvernământ), duminică, a condamnat puternic marșul, acuzând CHP că acționează ca grupări ”teroriste” și forțe care incită astfel de grupări împotriva Turciei, menționându-i printre ele pe rebelii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, interzis).

La începerea marșului, Erdogan a sugerat că Kilicdaroglu ar putea fi arestat din cauza rolului său în cadrul protestului. El a acuzat CHP că este de partea rețelei lui Fethullah Gulen, un cleric musulman aflat în exil în SUA, despre care Ankara crede că s-a aflat în spatele tentativei de puci. După puci, în condiții de stare de urgență, zeci de mii de persoane au fost arestate sau încarcerate fiind suspectate de legături cu puciștii.

Kilicdaroglu vrea să-și încheie marșul în Istanbul la închisoarea Maltepe, unde se află închis Berberoglu. Parcurgând traseul fără însemnele partidului, ci doar cu o pancartă pe care scrie ”Justiție” în limba turcă, Kilicdaroglu este urmat de către mii de persoane în fiecare zi și intenționează să-și încheie marșul pe 9 iulie cu un miting de masă în exteriorul închisorii.

Liderul CHP este însoțit pe parcursul marșului său de deputați ai partidului și de susținători, precum și de către membri ai familiei. Cetățeni turci obișnuiți cu diferite convingeri politice iau parte, de asemenea, la această formă de protest neconvențională și fără precedent în Turcia.

Potrivit presei de opoziție și unor analiști, ”Marșul Justiției” din Turcia are o simbolistică majoră, ce amintește de ”Marșul Sării” condus de Mahatma Ghandi în 1930 pentru a protesta față de dominația colonială britanică.