Dr. Ahmet S. Yayla                      (The Washington Times)

O analiză de maximă obiectivitate din The Washington Times.

Infamia crimelor împotriva umanității săvârșite de Statul Islamic este legendară, dar lucrul încă nespus este modul în care președintele turc Recep Tayyip Erdogan a închis ochii în mod deliberat la utilizarea de către Statul Islamic a națiunii sale ca teren de așteptare pentru atacuri, și modul în care el și familia lui s-au îmbogățit din comerțul ilicit de petrol cu teroriștii din Siria și Irak. Președintele știe bine că dovezile culpabilității sale sunt în curs de formare, ceea ce probabil explică disperarea lui frenetică pentru a câștiga un referendum în 16 aprilie, care îi va asigura imunitate față de urmărirea penală.

In cazul în care domnul Erdogan nu ar fi permis operativilor Statului Islamic din interiorul Turciei să transporte arme și explozibili în Siria și Irak în mod deschis, nu ar fi existat un Stat Islamic așa cum îl știm astăzi, și mii de oameni probabil ar fi fost ocoliți de brutalitatea acestuia.

Pașii greșiți ai președintelui au început în 2011, când el se pare că a presupus că revolta siriană este o oportunitate pentru interesele sale regionale și politice. Inițial, el viza o schimbare promptă de regim în Siria cu acest sprijin. În cele din urmă, pe măsură ce Statul Islamic a început să ia ca țintă kurzii din regiune, el a considerat Statul Islamic ca un instrument capabil să-l ajute să cucerească Partidul Muncitorilor din Kurdistan și să se ocupe de aliații kurzi PKK din nordul Siriei. Statul turc, sub conducerea domnului Erdogan, a comis următoarele crime împotriva umanității:

-Dl. Erdogan a permis la mai mult de 25.000 de luptători străini ai Statului Islamic să treacă din Turcia în Siria și Irak să se alăture organizației teroriste, potrivit unui raport recent al Centrului de Combatere a Terorismului din cadrul Academiei Militare SUA. Serviciilor de informații și organelor de aplicare a legii din Turcia li s-a ordonat strict să nu intervină în tranzitul luptătorilor străini până în 2016. De fapt, în unele cazuri, luptătorii străini au fost însoțiți de ofițeri de informații turci.

-Diverselor grupări teroriste salafist jihadiste, inclusiv afiliaților al-Qaida și Statului Islamic, le-au fost fie furnizate arme și explozibili de unele elemente ale statului turc, fie li s-a permis în mod deschis să își efectueze operațiunile de dotare cu armament și de sprijin logistic în interiorul Turciei și prin Turcia. De exemplu, pe 19 ianuarie 2014, trei camioane operate de Serviciul Turc de Informații (MIT), încărcate cu arme de grad militar ascunse sub cutii cu medicamente au fost oprite pe autostrada Adana, dezvăluind transferul continuu de arme și explozive către teroriștii din Siria.

-Turcia a fost principalul furnizor de arme și materiale explozive pentru Statul Islamic, potrivit raportului din decembrie 2016 al Conflict Armament Research (CAR), o organizație de cercetare finanțată de Uniunea

Europeană pentru a identifica și urmări lanțul convențional de aprovizionare și transportare a armelor către Statul Islamic. „Concluziile CAR consolidează în mod permanent dovada că Statul Islamic operează o rețea majoră de achiziție în Turcia și deține o linie directă de aprovizionare din Turcia, prin Siria, către zona Mosul“, a raportat CAR.

erdo

Declaraţii halucinante demonstrând sprijinul acordat de Erdogan Statului Islamic, terorismului

-Ca fost șef al poliției de combatere a terorismului din Turcia în 2013, am văzut personal că spitalele din sud-estul Turciei și-au deschis porțile pentru orice rănit luptător al Statului Islamic și i-au tratat gratuit, de multe ori sub protecția poliției turce. În timpul în care am fost șef, am primit dispoziții să asigur securitate luptătorilor răniți – și au fost atât de mulți, încât nu am fost în stare să găsesc ofițeri suficienţi pentru a-i aloca. Dispuneam personal detaliile de securitate prin ordine ale guvernatorului. De fapt, în urma unui atac aerian, mâna dreaptă a lui Abu Bakr al-Baghdadi și alți șase luptători au fost tratați în august 2014 într-un spital privat din Sanliurfa. Guvernul turc a plătit facturile de spitalizare, potrivit medicilor din spital cu care am vorbit.

Lumea a aflat prin email-urile piratate ale lui Berat Albayrak, ministrul Energiei și Resurselor Naturale al Turciei și ginere al domnului Erdogan, că el a achiziționat în permanență petrol de la Statul Islamic prin Powertrans, compania sa paravan pentru transferurile ilicite de petrol. Achizițiile sale au adus organizației teroriste un venit constant de 3 milioane de $ pe zi la nivelul producției de petrol ale Statului Islamic – prin aceasta oferind rețelei teroriste sute de milioane de dolari pentru a își finanța operațiunile.

Întreaga națiune a fost avertizată pe 15 ianuarie 2014, când șefii de poliție și procurorii din Van, un oraș din estul Turciei, au încercat să interzică traficul de arme din Turcia în Siria – dar au fost în schimb destituiți cu promptitudine și arestați.

Dl Erdogan a eliberat în custodia Statului Islamic în două ocazii separate mai mult de 200 de teroriști hard-core, în scopul de a obține concesii de la ISIS. In total, 201 de luptători ai Statului Islamic, care aveau reședința în Turcia, au fost arestați de poliția turcă pentru scopul principal al unui troc al lor pentru oficialii turci ținuți ostatici de către ISIS în Irak, sau pentru a obține eliberarea soldaților turci blocați și încercuiți de luptătorii ISIS în Siria.

În scopul de a obține eliberarea a aproximativ 49 de oficiali consulari turci răpiți de către ISIS după asediul Consulatului turc din 11 iunie 2014, poliția turcă a anihilat mai mult de 100 de membri ISIS care se adăposteau pe teritoriul turc și i-a oferit ISIS ca schimb de prizonieri la data de 20 septembrie 2014. (a se vedea traducerea documentului Ministerului de Interne de mai jos care ordonă guvernatorilor să rețină luptătorii străini în centrele lor de detenție.)

Al doilea schimb s-a întâmplat în timpul operațiunii mormântului lui Suleyman Shah la 22 februarie 2015, în orașul Sarrin în provincia Alep. În această operațiune, Turcia a predat 98 de membri ISIS organizației teroriste, astfel ca mormântul să poată fi mutat. Partea tulburătoare a acestor schimburi este faptul că statul Turcia a predat mai mulți luptători străini bine-cunoscuți și cu experiență Statului Islamic, inclusiv unii care aveau „coduri roșii“, adică mandate de arestare de la Interpol. De exemplu, Ahmed Diini, cetățean olandez de origine somaleză, care a fost dat în urmărire de către autoritățile americane pentru terorism, a fost predat Statului Islamic pe 20 septembrie 2014, chiar dacă guvernul american a cerut ca Turcia să-l extrădeze înapoi în SUA pentru a fi judecat. În mod similar, liderul senior al Statului Islamic Mohamed Mahmoud, cunoscut sub numele de Abu Osama al-Gharib, cetățean austriac, a fost printre teroriștii care au fost predați Statului Islamic. Mahmoud a continuat să comande unități mari de teroriști ISIS în Siria și conform raportărilor a ucis sute de oameni.

Statul Islamic a operat în mod liber în Turcia, de ani de zile, fără a se confrunta cu vreo operațiune de combatere a terorismului Statul Islamic a operat în mod liber în Turcia, de ani de zile, fără a se confrunta cu vreo operațiune de combatere a terorismului. După scandalurile senzaționale de corupție apărute în 2013, în care părea să fie implicat fiul lui Erdogan, Bilal, președintele a cerut oprirea tuturor operațiunilor de combatere a terorismului în curs împotriva Statului Islamic, Al Qaeda și afiliaților săi. În 2014 și 2015, poliția turcă a neglijat să efectueze orice operațiuni planificate de combatere a terorismului în Turcia care să vizeze aceste organizații teroriste. Se pare că poliția realizase că Statul Islamic și celelalte grupuri jihadiste erau de neatins. Întreaga națiune a fost avertizată pe 15 ianuarie 2014, când șefii de poliție și procurorii din Van, un oraș din estul Turciei, au încercat să interzică traficul de arme din Turcia în Siria – dar au fost în schimb destituiți cu promptitudine și arestați.

Pe când în urmă cu 10 ani, toate partidele din Turcia adoptau o atitudine dură împotriva islamismului radical, politic, Partidul Justiției și Dezvoltării al domnului Erdogan (AKP), în ultimii ani, a început să laude mujahedinii ca fiind luptători pentru libertate, fapt care justifica prezența lor pe teritoriul turc. Un studiu din 2015 al Pew Research Center a confirmat această tendință prin raportarea că aproximativ 7 milioane de turci au demonstrat o abordare favorabilă față de Statul Islamic.

Jurnaliștii și intelectualii indică retorica islamistă a președintelui și platformele media ale “cățelușilor AKP”ca sursă pentru radicalizarea multor turci, o tendință ilustrată de asasinarea oribilă a ambasadorului rus la Ankara in fața camerelor de către un ofițer de poliție la 19 decembrie 2016.

Statul Islamic se bucură în Turcia de astăzi de privilegii năucitoare: S-au deschis patru școli în mijlocul Ankarei, centre de formare și instruire întreținute în Istanbul, și sute de refugii sigure și celule teroriste operative în întreaga țară.

Dl Erdogan și guvernul său, sistematic, de bună voie, și în cele mai multe cazuri, în mod deschis, a sprijinit organizațiile teroriste salafiste, potrivit documentației mass-media independente din Turcia (înainte de a le închide guvernul) și organizațiilor europene de știri.

Rezultatul sumbru al acestui sprijin este faptul că Statul Islamic a devenit o mașină de ucis monstruoasă într-un timp foarte scurt, omorând mii de bărbați, femei și inclusiv copii. Chiar mai rău, au fost comise atrocități nemaivăzute de la al doilea război mondial: bărbați și femei au fost decapitați sau uciși, arși, torturați, violați și forțați să se mute din cauza Statului Islamic în Siria și Irak. Dl. Erdogan poartă sângele oamenilor nevinovați pe mâinile sale – de fapt, mult mai mult decât mulți soldați ISIS, pentru că atrocitățile care au fost activate sub privirea sa în timp ce el a nu le-a acordat nici o atenție.

După orice standard legal, dl Erdogan și-a câștigat el însuși eticheta de „terorist“. El a comis crime împotriva umanității, care sunt definite ca fiind „un act deliberat, de obicei, ca parte a unei campanii sistematice, care provoacă suferință sau moarte umană pe scară largă.“ Statutul de la Roma prevede ca Curtea Penală Internațională de la Haga (Olanda ) să aibă jurisdicție asupra crimelor împotriva umanității. Dl. Erdogan ar trebui să fie judecat la Tribunalul Penal Internațional pentru crimele sale. Prin urmare, ar trebui să existe o interdicție de zbor imediată pentru domnul Erdogan și co-conspiratorii săi, limitând circulația acestora internațională. Sancțiuni împotriva guvernului său ar trebui să fie puse în aplicare, iar activele domnului Erdogan ar trebui să fie puse sub sechestru imediat.

• Ahmet S. Yayla, Ph.D., este profesor adjunct de Criminologie, Drept și Societate la Universitatea George Mason. El a lucrat ca șef al Departamentului Contraterorism și Operațiuni al Poliției Naționale a Turciei în Sanliurfa între 2010 și 2013. Este co-autor al cărții recent lansate, „Dezertorii ISIS: Relatări din Interior Despre Califatul Terorist“ Follow


SURSA: http://m.washingtontimes.com/news/2017/apr/4/erdogan-has-command-responsibility-for-aiding-terr/