Catalonia; în contextul referendumului de autodeterminare desfășurat duminică în Catalonia și al crizei declanșate între guvernul regional și autoritățile de la Madrid iata analiza unor aspirații de independență în regiuni din state membre al UE

Scoția, Țara Bascilor, Flandra sau Corsica sunt câteva dintre regiunile unor state membre ale Uniunii Europene unde se manifestă, în grade diferite, revendicări de independență, potrivit agenției France Presse, ce rezumă situația fiecăreia, în contextul referendumului de autodeterminare desfășurat duminică în Catalonia și al crizei declanșate între guvernul regional și autoritățile de la Madrid. Aspirații de independență în regiuni din state membre al UE.

SCOȚIA: Regiune semiautonomă a Regatului Unit din 1998, Scoția dispune de un parlament cu o paletă largă de competențe, în timp ce afacerile externe și apărarea rămân de resortul Londrei.

Printr-un referendum în 2014, Scoția a respins independența cu 55% din voturi. Brexit-ul a relansat proiectul naționaliștilor, însă pierderile înregistrate de Partidul Național Scoțian (SNP) la legislativele din iunie au constrâns-o pe Nicola Sturgeon, prim-ministrul scoțian, să amâne decizia privind organizarea unui al doilea referendum în toamna lui 2018

Printr-un referendum în 2014, Scoția a respins independența cu 55% din voturi. Brexit-ul a relansat proiectul naționaliștilor, însă pierderile înregistrate de Partidul Național Scoțian (SNP) la legislativele din iunie au constrâns-o pe Nicola Sturgeon, prim-ministrul scoțian, să amâne decizia privind organizarea unui al doilea referendum în toamna lui 2018.

După referendumul din Catalonia, Nicola Sturgeon a chemat Spania să ‘schimbe direcția’ și a condamnat intervenția poliției.

Foto 3 basques1
Țara Bascilor beneficiază, de altfel, de un regim fiscal autonom foarte avantajos, cerut și de catalani.

ȚARA BASCILOR: Tensiunile legate de independență s-au atenuat după ce mișcarea Batasuna, aripa politică a ETA, și-a anunțat dizolvarea în ianuarie 2013.

Organizația separatistă, considerată responsabilă de moartea a 829 de persoane în 40 de ani de violențe, a anunțat în octombrie 2011 încetarea acțiunii sale armate. Cu toate acestea, separatismul basc nu a dispărut, iar coaliția independentistă de stânga EH Bildu este a doua forță politică locală.

Țara Bascilor beneficiază, de altfel, de un regim fiscal autonom foarte avantajos, cerut și de catalani.

Duminică, 40.000 de persoane au manifestat la Bilbao, în sprijinul referendumului catalan. Președintele regional Inigo Urkullu (naționalist și conservator) a chemat pe 24 septembrie la recunoașterea națiunilor catalană și bască.

CORSICA: Singura colectivitate din Franța (în afara teritoriilor de peste mări) care dispune de un statut aparte.

După decenii marcate de atentate, Frontul de eliberare națională a Corsicăi (FLNC) a anunțat în 2014 depunerea armelor.

Grație unei alianțe independentiste-moderate, naționaliștii au prelua conducerea Adunării teritoriale în 2015. În iunie, Corsica a ales trei deputați naționaliști în Adunarea Națională.

foto 4 corse
Singura colectivitate din Franța (în afara teritoriilor de peste mări) care dispune de un statut aparte.

Adunarea din Corsica a reclamat mai multe reforme, cum ar fi recunoașterea corsicanei drept limbă oficială, alături de franceză, sau un statut fiscal specific.

Parisul a validat însă numai instaurarea unei colectivități unice la 1 ianuarie 2018, care va înlocui cele două departamente și actuala colectivitate teritorială.

La 22 septembrie, Adunarea Corsicăi a subliniat ‘legitimitatea incontestabilă a guvernului Cataloniei’.

FLANDRA: regiune neerlandofonă din nordul Belgiei, a obținut în ultimii ani numeroase competențe și domină scena politică și economică a țării.

Noua alianță flamandă (N-VA), aripa politică a naționalismului flamand, și-a consolidat locul de primă formațiunea a țării la legislativele din 2014 și are intenția să relanseze demersurile spre autonomie în 2019.

Geert Bourgeois, prim-ministrul independentist al Flandrei, a cerut duminică guvernului de la Madrid să ‘oprească violența’ și să dialogheze cu ‘liderii legitimi ai unui popor pașnic’.

foto 5 lac-mer-ile-feroe-sovagsvatn-03
Insulele Feroe. Acest teritoriu și-a obținut autonomia în 1948, are parlament propriu și ape teritoriale, însă afacerile externe și apărarea au rămas de resortul statului danez.

INSULELE FEROE: Arhipelagul danez în Atlanticul de Nord urmează să organizeze în aprilie 2018 un referendum cu privire la o nouă Constituție care i-ar da dreptul la autodeterminare. Acest teritoriu și-a obținut autonomia în 1948, are parlament propriu și ape teritoriale, însă afacerile externe și apărarea au rămas de resortul statului danez.

foto 6 0001290_flandra-tank_230
Flandra regiune neerlandofonă din nordul Belgiei, a obținut în ultimii ani numeroase competențe și domină scena politică și economică a țării.

LOMBARDIA ȘI VENEȚIA: Un referendum vizând mai multă autonomie pentru regiunile Lombardia și Veneția urmează să se țină pe 22 octombrie. Scrutinul nu poate însă comparat cu referendumul din Catalonia, președintele Lombardiei, Roberto Maroni, membru al Ligii Nordului, subliniind că el se va desfășura ‘în cadrul unității naționale și că nu se pune problema independenței’.

Liga Nordului, care inițial cerea independența ‘Padaniei’, se axează în ultimul timp pe un discurs antieuro și antiimigranți.

NOUA CALEDONIE: Arhipelagul francez în Pacificul de Sud urmează să organizeze cel târziu în noiembrie 2018 un referendum de autodeterminare, la finalul celor 20 de ani prevăzuți în Acordul de la Nouméa, care a declanșat un proces de decolonizare progresivă. Dată fiind harta electorală, scrutinul ar urma să fie câștigat de non-independentiști.