FMI: relaxarea prudenţei fiscale şi tensiunile politice, principalele riscuri la adresa perspectivei economice.

În raportul „World Economic Outlook”, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind avansul înregistrat de economia românească în 2017. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit uşor şi estimările privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 3,4%, faţă de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut. „Perspectivele economice pentru Europa Emergentă sunt relativ favorabile. Pentru întregul grup, creşterea este preconizată să rămână la 3% în 2017 şi să se îmbunătăţească la 3,3% în 2018”, subliniază FMI în raportul „World Economic Outlook” (in luna aprilie)

FMI a apreciat că va fi nevoie de o perioadă mai mare de timp până când economiile din regiunea Europei Centrale, de Est şi Sud-Est vor ajunge la nivelul veniturilor din Europa Occidentală, pentru că potenţialul de creştere în majoritatea statelor din CEE este în continuare semnificativ mai scăzut decât era înainte de criza financiară globală. Potrivit FMI, vinovate de nivelul scăzut al potenţialului de creştere al statelor din CEE sunt avansul slab al productivităţii şi nivelul scăzut al investiţiilor, ambele agravate de îmbătrânirea rapidă a populaţiei. „Cea mai mare parte a forţei de muncă din regiune se diminuează din cauza îmbătrânirii, dar şi a migraţiei externe. În timp, numărul crescut de pensionari şi reducerea forţei de muncă va limita creşterea economică şi va agrava deficitele bugetare”,(in luna mai) În consecinţă, FMI apreciază că multe guverne din regiune ar trebui să profite de relansarea economică actuală pentru a-şi reduce datoriile şi a crea rezerve pentru cheltuieli sociale mai mari în perioade dificile. În plus, pentru a accelera procesul de convergenţă al veniturilor statele din CEE trebuie să crească productivitatea şi investiţiile. De aceea, FMI recomandă guvernelor din regiune să se concentreze pe reforme în domeniile: întăririi instituţiilor, creşterii eficienţei în sectorul public, inclusiv prin restructurarea companiilor de stat, şi creşterii participării pe piaţa muncii, inclusiv prin reducerea stimulentelor pentru pensionarea anticipată.

Într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI, experţii instituţiei internationale apreciau că principalele riscuri la adresa perspectivei economice a României sunt relaxarea prudenţei fiscale şi tensiunile politice. Potrivit FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor. În luna octombrie, FMI a revizuit în creştere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi prognoza privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4% preconizat în aprilie. Conform raportului privind perspectivele economiei globale, România şi Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,5%. FMI a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la minus 3% în 2017 (de la 2,8% anterior) şi la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie). În luna noiembrie, FMI aprecia că economiile emergente ar trebui să facă loc în bugetele lor pentru anumite manevre pentru a-şi menţine economiile pe linia de plutire în vremuri mai grele. „În multe economii emergente, cum ar fi Ungaria, Polonia şi România, şi mai multe ţări din Balcanii de Vest şi din Comunitatea Statelor Independente, deficitele bugetare sunt încă relativ mari. Acestea ar trebui să îmbunătăţească calitatea cheltuielilor publice şi să modifice compoziţia veniturilor lor într-un mod care să menţină intactă competitivitatea regiunilor”, se arată în raportul FMI.

FMI subliniază că factorii de decizie ar trebui să profite de perspectivele îmbunătăţite pentru a reclădi rezervele şi a spori capacitatea economiei de a creşte şi de a absorbi şocurile. „Multe economii avansate şi emergente trebuie să reducă deficitele fiscale ce se menţin la niveluri încă mari, într-o manieră favorabilă creşterii”, susţine FMI.