Ambasadele Turciei de pe patru continente au înaintat rapoarte despre presupuși opozanți din străinătate ai președintelui Recep Tayyip Erdogan în termen de o săptămână după primirea unui ordin în acest sens de la Ankara, în septembrie 2016, potrivit unor documente prezentate vineri de un deputat austriac, transmite Reuters.

erdo2

peter
Peter Pilz

Documentele făcute publice de deputatul de opoziție Peter Pilz, membru al Verzilor, sugerează o rețea informativă mai amplă decât au dezvăluit până acum autoritățile care investighează presupuse acțiuni de spionaj ale Turciei asupra diasporei sale în trei țări europene.

”Există în mod clar o rețea globală de informatori. Nu putem spune exact cât timp a fost necesar pentru construirea acestei rețele. Presupun că a fost o chestiune de ani”, le-a declarat Pilz reporterilor.

Potrivit unui oficial guvernamental turc, ”aceste afirmații sunt complet false”.

Tensiunile s-au acutizat recent între Turcia și mai multe state europene în urma campaniei prin care Ankara încearcă să obțină sprijinul diasporei sale în favoarea extinderii prerogativelor președintelui Erdogan, supusă unui referendum pe 16 aprilie.

Autoritățile din Germania, Austria și Elveția au declanșat anchete pentru a stabili dacă Turcia a întreprins operațiuni de spionaj pe teritoriilor acestor state.

Halife Keskin

Procurorii germani îl anchetează pe Halife Keskin, care conduce departamentul pentru afaceri externe al autorității religioase de stat a Turciei, Diyanet, au relatat vineri seară două posturi de televiziune germane și cotidianul Sueddeutsche Zeitung. Potrivit presei, anchetatorii se află în posesia unui document prin care Keskin a ordonat personal o acțiune de supraveghere globală și a cerut să-i fie trimise rapoarte.

Printre documentele prezentate de Pilz se află o solicitare scrisă, datată 20 septembrie 2016 și purtând antetul biroului premierului și pe cel al Diyanet, privind informații despre clericul autoexilat în SUA Fethullah Gulen. Turcia l-a acuzat pe Gulen că a orchestrat puciul eșuat din iulie 2016, în urma căruia regimul a epurat din instituțiile statului, școli și media zeci de mii de presupuși susținători ai clericului.

Documentele, despre care Pilz afirmă că le-a primit de la o sursă turcă, arată că ambasade din peste 30 de state din Europa, Africa, Asia și Australia au trimit către Diyanet rapoarte despre prezumtivi guleniști, majoritatea redactate de atașații pe probleme religioase ai ambasadelor sau consulatelor Turciei.

dokument

În mod tipic, aceste rapoarte includeau numele și adreselor presupușilor opozanți, dar erau listate și edituri, grupuri media, centre educaționale și școli considerate susținătoare ale clericului exilat. Unele rapoarte includeau informații despre membri de familie și școlile urmate de persoanele vizate.

Reuters precizează că nu a putut verifica imediat autenticitatea documentelor respective, însă o sursă apropiată guvernului de la Viena a declarat că se poate presupune fără teama de a greși că cele referitoare la Austria sunt originale. (AGERPRES)